var fpg15760 = new FPGallery( 'fpg15760' );
fpg15760.add( 'image', 'fpg15760_image0', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15760/297x0_fmi.jpg', '');
fpg15760.load('fpg15760_image0');
Reuniunea privind coordonarea sectorului financiar din România
Desfăşurată la Joint Vienna Institute din Viena, la data de 26 martie 2009
Declaraţia de încheiere a băncilor participante
Noi, băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România, cu o cotă de piaţă de 70 la sută din activele totale, ne-am reunit la Viena (Austria), la data de 26 martie 2009, la invitaţia Joint Vienna Institute (JVI). Reuniunea a fost prezidată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), cu participarea Comisiei Europene (CE), a Băncii Mondiale, BERD, BEI, a Băncii Naţionale a României (BNR), a autorităţilor de supraveghere şi a ministerelor de finanţe din ţările de origine (Austria, Franţa, Grecia şi Italia), precum şi în prezenţa Băncii Centrale Europene.
Am convenit asupra următoarelor aspecte şi concluzii:
1. Ne exprimăm satisfacţia faţă de analiza efectuată în comun de BNR, de echipa din România a FMI şi de CE, conform căreia toate băncile din România înregistrează la momentul actual o situaţie financiară solidă, iar băncile-mamă ale instituţiilor de credit cu capital străin din România s-au comportat până în prezent într-o manieră responsabilă, furnizând subsidiarelor din România capital, finanţare, asistenţă în domeniul managerial, precum şi în alte domenii, în funcţie de necesităţi.
2. FMI, CE şi Banca Mondială urmează să finalizeze pachetul de măsuri de asistenţă în domeniul balanţei de plăţi pentru România. Salutăm această evoluţie importantă care va asigura consolidarea stabilităţii financiare şi macroeconomice în România.
3. Suntem conştienţi de faptul că implicarea permanentă a băncilor cu capital străin va contribui la succesul programului macroeconomic şi la sustenabilitatea pe termen mediu a balanţei de plăţi a României.
4. Am intrat pe piaţa românească în calitate de investitori strategici, având o contribuţie esenţială la tranziţia către o economie deschisă, de piaţă, pe baza evaluărilor noastre şi a încrederii constante în perspectivele de dezvoltare pe termen lung. De-a lungul anilor, am realizat investiţii semnificative în România şi ne exprimăm în continuare angajamentul de a continua activitatea în această ţară.
5. Realizăm faptul că este atât în interesul nostru comun, cât şi al României, ca toate instituţiile vizate să îşi asume în mod concertat angajamentele privind menţinerea nivelului expunerii faţă de România.
6. De asemenea, admitem că subsidiarele noastre din România trebuie să se adapteze mediului economic actual, marcat de provocări. Nu poate fi exclusă necesitatea unei infuzii suplimentare de capital, demers ce va fi realizat în măsura în care se va dovedi necesar.
7. Am luat notă de acordul încheiat între FMI şi BNR în vederea derulării unor analize stress test bazate pe metodologia FMI pentru estimarea eventualelor pierderi pe care băncile din România le-ar putea înregistra în diferite scenarii, pe durata implementării programului FMI/UE. Susţinem acest exerciţiu şi suntem de acord să sprijinim subsidiarele noastre din România pentru: (i) a confirma că situaţia financiară solidă pe care acestea o înregistrează în prezent va fi menţinută pe întreaga perioadă caracterizată de turbulenţe pe pieţele internaţionale şi de încetinire a activităţii economice; (ii) a demonstra angajamentul nostru pe termen lung faţă de dezvoltarea economiei româneşti şi (iii) a semnala disponibilitatea noastră de a contribui la eforturile comunităţii internaţionale pentru implementarea unor măsuri ample şi concertate în vederea contracarării efectelor crizei.
8. Prin urmare, suntem pregătiţi să ne asumăm aceste angajamente în cadrul programelor de asistenţă multilaterală, pe baze bilaterale cu BNR, şi cu implicarea autorităţilor de supraveghere din ţările de origine, cu respectarea normelor europene şi naţionale în domeniu.
vineri, 27 martie 2009
miercuri, 25 martie 2009
De ce Austria nu are motive să se teamă de România
Judecate cu cifrele în faţă, temerile că o eventuală gripare a economiei româneşti ar putea avea efecte devastatoare asupra celui mai mare investitor străin se dovedesc nefondate.
Expunerea companiilor din Europa Centrală în economiile din estul continentului a dus la multe discuţii în ultimele săptămâni. Riscul asociat investiţiilor în ţările estice a convins agenţiile de evaluare să se pregătească de deprecieri ale ratingului statelor şi companiilor în cauză. Suma de 1.700 de miliarde de dolari împumutată din surse externe de cele 20 de ţări estice (inclusiv Ucraina, Rusia şi Turcia), cu o valoare a rambursărilor din acest an de 400 de miliarde de dolari, este suficient de mare pentru a destabiliza economiile mai puţin dezvoltate. Comparativ cu ţările vestice, însă, cifra este infimă. Suma pe care Germania o are de returnat surselor externe se ridică la 2.300 de miliarde de dolari, Olanda are de dat 1.900 de miliarde, iar Marea Britanie nu mai puţin de 4.500 de miliarde de dolari, conform unui recent raport al Erste Group. Mai mult, pe termen scurt, adică în acest an, Belgia are de returnat 375 miliarde dolari, Irlanda - 477 miliarde, iar Olanda - 550 miliarde dolari.
Pe lângă aceste comparaţii, care arată că nevoia de finanţare este mai mare în Vest decât în Est, analiştii Erste arată şi că datele utilizate au fost interpretate greşit. „Principala diferenţă care trebuie făcută în legătură cu cifra de 1,7 trilioane dolari constă în faptul că aceasta cuprinde atât banii împrumutaţi din străinătate, cât şi creditele acordate (şi finanţate) de către sucursalele locale ale băncilor străine pe pieţele locale“, spune Juraj Kotian, codirector al Diviziei de Cercetare Macro a Erste Group. Cu alte cuvinte, datoria externă a statelor estice nu este chiar aşa de mare, deoarece liniile de finanţare acordate de băncile-mamă sucursalelor nu reprezintă sume ce nu pot fi amânate pentru viitor sau chiar stinse prin aport la capitalul social al băncilor locale. Diferenţa apare din utilizarea datelor Bank of International Settlements (BIS), care oferă datele consolidate fără a lua în calcul aceste linii de finanţare.
Datoria externă a României era, la sfârşitul lunii ianuarie, de 50,6 miliarde euro, conform datelor Băncii Naţionale (BNR), în creştere cu 0,9% faţă de decembrie 2008. Datoria statului, de 10,9 miliarde euro, reprezintă 21,6% din împrumutul extern total. Astfel, expunerea externă asupra economiei româneşti este de 39,6 miliarde euro, suma fiind calculată în acelaşi fel ca şi BIS. Investiţiile străine directe din economia autohtonă, în prima lună a anului, au fost de 912 milioane euro, în creştere cu 51,2% faţă de ianuarie 2008. Creditele intragrup au reprezentat 36,2% din total, sumă care se adaugă, conform calculelor BIS, la datoria externă. Cu toate acestea, într-un caz precum al Petrom, în conturile căruia vor intra 500 de milioane de euro de la acţionarul majoritar, OMV, e greu de acceptat că suma ar putea reprezenta un risc atât de mare, mai ales că, cel mai probabil, a fost acordată după o analiză atentă a pieţei locale şi, la fel de probabil, destinaţia ei este cunoscută şi acceptată de conducerea din Viena a grupului.
Şi, dacă tot a venit vorba de Viena, trebuie spus că investiţiile realizate de companiile din această ţară în estul Europei, ca şi creditele acordate de băncile austriece în aceeaşi regiune, au fost, în ultima vreme, pe unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte motivele de îngrijorare din pieţele financiare de pe continent. „Puternicele legături financiare şi comerciale cu estul Europei, care au impulsionat masiv creşterea economică austriacă în ultimii ani, au devenit acum călcâiul lui Ahile pentru această republică alpină“, se arată într-un raport dat publicităţii de către Deutsche Bank la sfârşitul săptămânii trecute.
Expunerea companiilor din Europa Centrală în economiile din estul continentului a dus la multe discuţii în ultimele săptămâni. Riscul asociat investiţiilor în ţările estice a convins agenţiile de evaluare să se pregătească de deprecieri ale ratingului statelor şi companiilor în cauză. Suma de 1.700 de miliarde de dolari împumutată din surse externe de cele 20 de ţări estice (inclusiv Ucraina, Rusia şi Turcia), cu o valoare a rambursărilor din acest an de 400 de miliarde de dolari, este suficient de mare pentru a destabiliza economiile mai puţin dezvoltate. Comparativ cu ţările vestice, însă, cifra este infimă. Suma pe care Germania o are de returnat surselor externe se ridică la 2.300 de miliarde de dolari, Olanda are de dat 1.900 de miliarde, iar Marea Britanie nu mai puţin de 4.500 de miliarde de dolari, conform unui recent raport al Erste Group. Mai mult, pe termen scurt, adică în acest an, Belgia are de returnat 375 miliarde dolari, Irlanda - 477 miliarde, iar Olanda - 550 miliarde dolari.
Pe lângă aceste comparaţii, care arată că nevoia de finanţare este mai mare în Vest decât în Est, analiştii Erste arată şi că datele utilizate au fost interpretate greşit. „Principala diferenţă care trebuie făcută în legătură cu cifra de 1,7 trilioane dolari constă în faptul că aceasta cuprinde atât banii împrumutaţi din străinătate, cât şi creditele acordate (şi finanţate) de către sucursalele locale ale băncilor străine pe pieţele locale“, spune Juraj Kotian, codirector al Diviziei de Cercetare Macro a Erste Group. Cu alte cuvinte, datoria externă a statelor estice nu este chiar aşa de mare, deoarece liniile de finanţare acordate de băncile-mamă sucursalelor nu reprezintă sume ce nu pot fi amânate pentru viitor sau chiar stinse prin aport la capitalul social al băncilor locale. Diferenţa apare din utilizarea datelor Bank of International Settlements (BIS), care oferă datele consolidate fără a lua în calcul aceste linii de finanţare.
Datoria externă a României era, la sfârşitul lunii ianuarie, de 50,6 miliarde euro, conform datelor Băncii Naţionale (BNR), în creştere cu 0,9% faţă de decembrie 2008. Datoria statului, de 10,9 miliarde euro, reprezintă 21,6% din împrumutul extern total. Astfel, expunerea externă asupra economiei româneşti este de 39,6 miliarde euro, suma fiind calculată în acelaşi fel ca şi BIS. Investiţiile străine directe din economia autohtonă, în prima lună a anului, au fost de 912 milioane euro, în creştere cu 51,2% faţă de ianuarie 2008. Creditele intragrup au reprezentat 36,2% din total, sumă care se adaugă, conform calculelor BIS, la datoria externă. Cu toate acestea, într-un caz precum al Petrom, în conturile căruia vor intra 500 de milioane de euro de la acţionarul majoritar, OMV, e greu de acceptat că suma ar putea reprezenta un risc atât de mare, mai ales că, cel mai probabil, a fost acordată după o analiză atentă a pieţei locale şi, la fel de probabil, destinaţia ei este cunoscută şi acceptată de conducerea din Viena a grupului.
Şi, dacă tot a venit vorba de Viena, trebuie spus că investiţiile realizate de companiile din această ţară în estul Europei, ca şi creditele acordate de băncile austriece în aceeaşi regiune, au fost, în ultima vreme, pe unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte motivele de îngrijorare din pieţele financiare de pe continent. „Puternicele legături financiare şi comerciale cu estul Europei, care au impulsionat masiv creşterea economică austriacă în ultimii ani, au devenit acum călcâiul lui Ahile pentru această republică alpină“, se arată într-un raport dat publicităţii de către Deutsche Bank la sfârşitul săptămânii trecute.
marți, 17 martie 2009
Nabucco nu mai este prioritatea UE
Proiectul Nabucco a fost scos de pe lista de prioritati a Uniunii Europene, conform unei surse neoficiale din cadrul Consiliului European de Ministri.
Initial, UE a planuit sa aloce 250 de milioane de euro pentru finantarea proiectului, insa ulterior fondurile au fost reduse cu 50 de milioane de euro.
Proiectul Nabucco isi propune sa creeze o legatura energetica intre Asia Centrala si Europe prin Azerbadjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, ocolind Rusia si Ucraina. Constructiile au fost programate sa inceapa in 2010.
Se pare ca Rusia ar fi primit o invitatie de a participa la acest proiect, insa Gazprom a respins oferta aratand ca se va concentra pe proiectul concurent al Nabucco, South Stream.
Initial, UE a planuit sa aloce 250 de milioane de euro pentru finantarea proiectului, insa ulterior fondurile au fost reduse cu 50 de milioane de euro.
Proiectul Nabucco isi propune sa creeze o legatura energetica intre Asia Centrala si Europe prin Azerbadjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, ocolind Rusia si Ucraina. Constructiile au fost programate sa inceapa in 2010.
Se pare ca Rusia ar fi primit o invitatie de a participa la acest proiect, insa Gazprom a respins oferta aratand ca se va concentra pe proiectul concurent al Nabucco, South Stream.
luni, 2 martie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
