Imprudenta austriaca

Martin Eichtinger pare un ambasador competent si energic. Putini alti inalti diplomati ai tarilor membre UE vor fi trimis, probabil, acasa rapoarte similar de meticuloase si nepasionale – aspect lesne de inteles avand in vedere dimensiunile intereselor economice ale Austriei in Romania. Austriecii si germanii i-au inlocuit, in buna masura, pe anglo-saxoni in topul expatilor ce alcatuiesc comunita-tea internationala de afaceri prezenta in tara. S-au cam dus, spre fericirea unora, nord-americanii cei meticulosi, care obisnuiau sa se
planga presei despre coruptie, lipsa infrastructurii, birocratie etc.
Fata de asemenea carente, destui investitori din Europa Centrala reactioneaza diferit – dau din umeri si incep sa se adapteze realitatilor si specificului local. Unii oameni de afaceri austrieci vor fi perceput, eventual, chiar liberatoare sansa de a scapa de seria restrictiilor valabile acasa, imbratisand rapid ideea unui mediu de afaceri "salbatic", dar capabil sa ofere profituri fantastice atat timp cat se renunta la sensibilosenii.

Prin urmare, nu trebuie conchis din start ca persoana care a "scurs" raportul ambasadorului Eichtinger unei agentii de presa ar face parte, negresit, din tagma spionilor autohtoni care au invadat ambasadele occidentale prin anii ’90 sau, ma rog, cineva din cadrul personalului uneia dintre ambasadele destinatare ale misivei. Scurgerea raportului poate fi la fel de bine o miscare deliberata a oficialilor de la Viena sau a vreuneia dintre reprezentantele ei diplomatice, apropiata comunitatii austriece de afaceri din Romania. Documentul a dezvaluit, precum stim, planul "de rezerva" al Cotroceniului cu privire la acest an electoral, inclusiv o miscare mai indrazneata din punct de vedere al initiativei politice a PDL. Strategia nu exclude varianta neparticiparii lui Basescu la cursa prezidentiala, ca substitut fiind denominat actualul premier.

Cum potentiala rocada Basescu – premier/Boc – prezidentiabil a tot fost colportata de la inceputul anului incoace, informatia despre "candidatul de rezerva" nu va mai fi constituit cine stie ce surpriza pentru rivalii PDL, dar ofera totusi posibilitatea demontarii acestuia pe parcursul urmatoarelor luni. Ar fi de-a dreptul ironic daca micuta republica alpina – nemembra NATO si stat membru al UE de doar 14 ani – ar aspira sa se comporte pe meleaguri romanesti aidoma, odinioara, SUA intr-o serie de state central-americane. Poate ca Traian Basescu a devenit un factor iritant pentru anumiti oameni de afaceri austrieci care s-au straduit amar de vreme sa-si cultive propriile relatii, locale sau centrale, pentru a-si consolida prezenta in tara prin crearea unei platforme cat mai benefice afacerilor lor. Planurile presedintelui privind o Romanie dotata cu o justitie mai transparenta, cu un serviciu public preocupat de constructia de drumuri, spitale etc.

Dupa alte reguli decat cele vechi, bizantine, pot deveni, fireste, deranjante pentru orice businessman deja perfect adaptat atat coruptiei omniprezente, cat si anarhiei controlate particulare destulor cotloane din viata publica a tarii.
Ironia s-ar transforma, desigur, in ingrijorare daca interesele austriece de afaceri prezente in Romania s-ar considera afectate din cauza includerii Romaniei in sfera de interese a Occidentului, aspect survenit abia de cativa ani. Poate ca unii dintre ei mai spera, tacit, ca tara va prefera, in cele din urma, sa emuleze neutralitatea Austriei, care a permis Vienei sa devina un centru al activitatilor diplomatice si comerciale sovietice in plin razboi rece. Mircea Geoana – consiliat de Cozmin Gusa, personaj care nu si-a ascuns defel atitudinea rusofila – pare, la ora actuala, mai binevenit la Moscova decat Traian Basescu. Daca victoria alegerilor prezidentiale ii va reveni liderului PSD, Romania s-ar putea transforma curand intr-un targ in care oamenii de afaceri din Est si Vest isi vad de treburi, colaborand cu spor, fara a mai fi infranati de considerente ideologice.

Cooperarea austro-rusa in domeniul energetic este o realitate la care marile tari occidentale s-au trezit extrem de tarziu. Spre deosebire de Geoana sau Tariceanu, Basescu nu s-a sfiit sa reitereze nici angajamentul Romaniei fata de Occident si de NATO, nici dorinta de a spori ponderea tarii in cadrul structurilor euroatlantice de securitate si al institutiilor internationale economice ori de cate ori a considerat ca este necesar, fie si cu riscul agasarii unora dintre investitori, austrieci sau de orice alta natie.
Sa fie scrisoarea recent pierduta un semn ca Austria postimperiala se straduieste de zor sa-si refaca gloria si influenta detinute odinioara in Balcani? Sa speram ca nu. Dar, daca Viena si-a propus intr-adevar recucerirea fostelor sale teritorii pe cale economica, atunci ar cam fi cazul ca Uniunea Europeana sa se trezeasca din picoteala pentru a-i reaminti, reverentios, republicii alpine ca Romania – indiferent de carentele si disfunctionalitatile ei – nu este totusi dependinta nimanui.

Un amestec in politica interna a Romaniei intr-un moment de maxima importanta in calendarul electoral al tarii prin intermediul sau de dragul unor retele economice apartinand unui stat deja su-praexins in Europa de Sud-Est reprezinta un gest complet nesabuit. Sa speram ca un diplomat atat de corect precum pare a fi Herr Eichtinger va fi "iertat" de superiorii sai de la MAE vienez pentru impresia penibila produsa de "scrisoarea pierduta" la Bucuresti, care le-a oferit romanilor, voluntar sau nu, o viziune fragmentara asupra rolului incontestabil insemnat al Austriei pe meleagurile autohtone.

Atentat intr-un templu din viena

Aproximativ 30 de persoane au fost rănite, astăzi, în timpul unui atentat care a avut loc într-un templu Sikh din Viena, anunţă AFP.

Conform primelor informaţii oferite de poliţia austriacă, un grup de persoane au pătruns astăzi, în jurul orei locale 11.30, în templul Sikh aparţinând comunităţii indiene din Viena, deschizând focul asupra celor aflaţi în interior.

Cei 30 de răniţi, dintre care nouă foarte grav, au fost evacuaţi cu ajutorul unor elicoptere.

"Toţi cei implicaţi în atentat au fost arestaţi", a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliţiei vieneze, fără a specifica numărul acestora sau cauzele care au dus la actul criminal.

Postul public de radio, Ö1, a anunţat că este vorba despre cinci persoane arestate. Conform datelor furnizate de aceeaşi sursă reiese că din comunitatea Sikh din Austria fac parte aproximativ 10.000 de persoane, numărul membrilor la nivel mondial ridicându-se la aproximativ 25 de milioane. Majoritatea trăiesc în nordul Indiei.

Marile grupuri bancare promit să-şi menţină expunerea şi faţă de Ungaria

Bayerische Landesbank, Erste Group Bank AG, Intesa SanPaolo SpA, KBC Group NV, Raiffeisen International Bank Holding AG şi UniCredit Bank Austria AG şi-au reînnoit angajamentul de a-şi sprijini afacerile din Ungaria, în cadrul unei întruniri de la Bruxelles, informează NewsIn citând Bloomberg.
Cele şase mari grupuri bancare cu subsidiare în Ungaria s-au angajat să continue afacerile în ţară şi să facă majorări de capital, dacă va fi nevoie, pentru a face faţă celei mai grave recesiuni din ultimii 18 ani, au anunţat Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană.
Băncile-mamă ale primelor nouă instituţii de credit din România vor semna în maximum 30 de zile un angajament cu Banca Naţională a României (BNR) privind menţinerea liniilor de finanţare la nivelul din luna martie.În plus, acestea vor trebui să majoreze capitalul subsidiarelor sale dacă va fi nevoie. Angajamentele, convenite la Bruxelles cu băncile-mamă, în baza acordului cu FMI, includ şi măsurile rezultate din testele de stres.

Austria scapa a doua scrisoare despre Basescu

In mai putin de o luna si jumatate, un alt document incendiar despre Traian Basescu intocmit de Ambasada Austriei apare pe piata media * Scrisoarea semnata de ambsador relateaza pozitiile dure ale presedintelui Romaniei la intalnirea cu reprezentantii statelor UE * Un raport intern atribuit Ambasadei Austriei la Bucuresti, prezentat ieri de NewsIn, dezvaluie informatii extraordinare despre politica externa si interna a Romaniei. Potrivit sursei, raportul, redactat sub semnatura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai si adresat Ministerului Afacerilor Externe vienez, precum si ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chisinau, Kiev si ... (Ovidiu BANCHES)
Un raport intern atribuit Ambasadei Austriei la Bucuresti, prezentat ieri de NewsIn, dezvaluie informatii extraordinare despre politica externa si interna a Romaniei. Potrivit sursei, raportul, redactat sub semnatura ambasa¬dorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai si adresat Ministerului Afacerilor Externe vienez, precum si ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chisinau, Kiev si Moscova. Documentul obtinut de NewsIn relateaza, in cinci pagini, continutul discutiei cu presedintele Traian Basescu, avuta marti, la un dejun de lucru cu ambasadorii tarilor UE acreditati la Bucuresti. Conform sursei, presedintele Traian Basescu acuza Comisia Europeana ca nu a facut destule presiuni pentru ca gazoductul Nabucco sa fie construit rapid. Premierului Turciei i-a cerut sa nu lege proiectul Nabucco de chestiunea aderarii la UE. Romania promoveaza solutia gazului natural lichefiat si poarta discutii cu Qatarul in acest sens. Procesul de acordare a cetateniei pentru moldoveni va fi accelerat, anunta Basescu, intr-o disputa cu un diplomat german. "Relatia cu Rusia a fost afectata recent si de scandalul de spionaj si de expulzarea a trei angajati ai ambasadei ruse la Bucuresti", mai spune Basescu. Prezentam pe larg fragmente din documentul difuzat de NewsIn. In discutia avuta cu diplomatii, Basescu ar fi spus, referitor la decizia privind viitorul comisar european din partea Romaniei, ca se asteapta la un portofoliu mai consistent decat cel pentru "limbi orientale" - aluzie la actualul comisar pentru multilingvism, Leonard Orban. Cu a treia suprafata agricola din UE dupa Franta si Spania, de 4,5 milioane de hectare, Romania s-ar califica cel mai bine pentru un comisar pentru agricultura, considera presedintele.

Afacerile Vienna Insurance Group în România au scăzut cu 16,4% în euro

Grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG) a înregistrat, în primul trimestru din 2009, o scădere în euro cu 16,4% a volumului de prime brute subscrise de companiile deţinute în România, la 167,8 milioane de euro, de la 200,9 milioane de euro în perioada similară din 2008, se arată în raportul trimestrial al grupului. VIG menţionează că declinul în euro al subscrierilor din România a fost determinat de „efecte de restructurare şi consolidare”, însă cursul mediu leu/euro utilizat de asigurator pentru raportarea rezultatelor a urcat, în perioada analizată, cu 13,7%, la 4,2385 lei/euro, de la 3,7268 lei/euro. În lei, primele brute subscrise de VIG în România au urcat cu 0,2%, se arată în raport.
Pe de altă parte, VIG a înregistrat în România, în primul trimestru, un profit înainte de taxe de 6,3 milioane de euro, de peste două ori mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, prin intermediul companiilor Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări. Grupul a raportat, pentru perioada ianuarie-martie din 2008, un profit înainte de taxe de 2,7 milioane de euro la operaţiunile din România.
Pe segmentul asigurărilor generale (non-life), companiile VIG de pe piaţa românească au subscris prime de 151,47 milioane de euro, în scădere cu 20%, de la 189,4 milioane de euro în primele trei luni din 2008. În zona asigurărilor de viaţă, primele subscrise au urcat cu 43,3%, la 16,35 milioane de euro, de la 11,4 milioane de euro, datorită consolidării rezultatelor BCR Asigurări de Viaţă şi creşterii continue a cererii pentru produse pe acest segment în România, se mai spune în raport.
VIG deţine în România cinci companii - Asirom, Omniasig, Omniasig Asigurări de Viaţă, BCR Asigurări şi BCR Asigurări de Viaţă. Primul trimestru din 2009 este prima perioadă de raportare financiară în care VIG include BCR Asigurări şi BCR Asigurări de Viaţă, preluate anul trecut de la grupul Erste.
La nivel internaţional, VIG a subscris în primul trimestru prime brute de 1,4 miliarde de euro, în stagnare comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, în timp ce profitul înainte de taxe a scăzut uşor, la 120 de milioane de euro, de la 124 de milioane de euro.

Șoc în fizica particulelor: Austria dorește să se retragă de la CERN

Ministrul austriac pentru cercetare şi ştiinţă a anunţat pe 7 mai că doreşte ca Austria să nu mai fie membră CERN, citand probleme financiare datorita crizei economice. Aceasta ar fi o lovitură dură pentru cercetarea fundamentală şi aplicată din fizica particulelor în Austria, de exemplu la un institut planificat pentru tratamentul cancerului. Comunitatea internaţională reacţionează, susţinând pe colegii lor austrieci.

Efectele ar putea fi dezastruoase pentru întreaga lume a fizicii particulelor. Dacă Austria, o ţară fondatoare a CERN şi o ţară bogată, se retrage de la CERN, ce exemplu oferă ea unor ţări ca România care sunt în curs de aderare sau țărilor din lumea a treia care încă nu investesc suficient în fizica particulelor elementare?
Un comunicat de presă de la CERN anunță că pe 11 mai 2009 a avut loc o întâlnire între ministrul austriac al științei, directorul general al CERN și coordonatorul de relații externe al CERN. Ministrul a explicat motivele pentru care dorește ca Austria să înceteze a mai fi membru al CERN de la sfârșitul lui 2010. Cei doi oficiali CERN au susținut că este în interesul Austriei să rămână membru. Mai multe discuții despre aceasta vor avea loc.

'Conflictele prelungite', abordate de ministrul român de externe la OSCE

Ministrul român al afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a intervenit în cadrul reuniunii Consiliului Permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cu ocazia unei vizite de lucru pe care a întreprins-o - vineri - la Viena, referindu-se la teme de actualitate de pe agenda OSCE cum ar fi securitatea europeană sau importanţa asigurării de către statele participante a respectării angajamentelor asumate în materie de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, informează un comunicat al MAE.
Potrivit sursei citate, în acest context s-a discutat despre asigurarea continuităţii prezenţei OSCE în Georgia, prin elaborarea unui nou mandat adaptat la realităţile ulterioare confruntării militare din august 2008. Totodată, a fost evidenţiată importanţa soluţionării 'conflictelor prelungite' de o manieră conjugată şi complexă, cu depăşirea dimensiunii de securitate militară, în contextul în care aceste 'conflictele prelungite' pot fi considerate focare prin care se aduce atingere stabilităţii şi securităţii în aria OSCE.

Ministrul Cristian Diaconescu a evidenţiat abordarea constructivă şi flexibilă a OSCE, trăsături care disting acest for în sistemul organizaţiilor internaţionale. În opinia sa, prevenirea conflictelor rămâne obiectivul definitoriu al OSCE, iar printre instrumentele care ajută la realizarea acestui obiectiv se află măsurile de creştere a încrederii şi respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor OSCE participante.

Cristian Diaconescu a insistat asupra mandatului şi expertizei OSCE în monitorizarea şi stimularea capacităţii naţionale a statelor participante de a corecta abaterile de la angajamentele asumate faţă de organizaţie.

Totodată, şeful diplomaţiei române a pledat şi pentru asigurarea unei prezenţe continue şi substanţiale a OSCE în Georgia, în baza unui mandat cuprinzător, care să acopere deopotrivă segmentul de soluţionare a conflictelor şi activitatea inter-dimensională a Organizaţiei. Se doreşte astfel un mandat fără abateri de la principiile dreptului internaţional, bazat pe viziunea propusa de Grecia, în calitate de preşedinte-în-exerciţiu al OSCE.

În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, ministrul român de externe a exprimat sprijinul pentru formatul actual de negociere '5+2' ca unic for pentru validarea unei soluţii politice durabile, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Cristian Diaconescu a pledat pentru acordarea statului de mediator SUA şi UE în vederea întăririi rolului lor în procesul de negociere.

De asemenea, ministrul Diaconescu a insistat ca dezbaterea asupra viitorului securităţii europene să se bazeze pe principiile, mecanismele şi instituţiile existente în cadrul cărora OSCE are un rol central. Astfel, este necesar să se urmărească îmbunătăţirea implementării angajamentelor în vigoare şi identificarea unor formule de soluţionare a 'conflictelor prelungite', care să aibă ca obiectiv consolidarea securităţii în Europa, se arată în comunicatul MAE.

Unita devine Uniqa

Asigurătorul Unita preia numele acţionarului majoritar Uniqa Asigurări, potrivit unui comunicat remis de companie.
Grupul austriac Uniqa a preluat integral compania autohtonă la sfârşitul anului trecut. Iniţial, Uniqa a intrat pe piaţa autohtonă prin cumpărarea a 27% din acţiunile Astra Asigurări. Intenţiile grupului austriac erau de a-şi majora participaţia până la 50% plus o acţiune din capitalul Astra, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza unor neînţelegeri cu acţionarul majoritar al Astra Asigurări.
„România a reprezentat o piaţă ţintă foarte importantă pentru Uniqa Group. (...) Uniqa Asigurări este singura companie de pe piaţa românească în care Uniqa Group investeşte know-how, resurse financiare şi umane şi prin care doreşte să îşi atingă obiectivele regionale propuse”, se afirmă în comunciatul transmis de Uniqa Asigurări.
Recent, grupul austriac a majorat capitalul social al Uniqa Asigurări cu 175 de milioane de lei, (echivalentul a 45 de milioane de euro) până la 320 de milioane de lei.

Raiffeisen primeşte 1,75 miliarde euro de la statul austriac

var fpg15793 = new FPGallery( 'fpg15793' );


fpg15793.add( 'image', 'fpg15793_image0', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15793/297x0_RAIFFEISEN_00.jpg', '');

fpg15793.load('fpg15793_image0');
Raiffeisen Zentralbank (RZB), acţionarul principal al Raiffeisen International Bank, a încheiat un acord cu statul austriac pentru obţinerea unei infuzii de capital în valoare de 1,75 miliarde euro, potrivit Reuters.Banca şi-a declarat disponibilitatea, încă de la finalul anului trecut, de a accesa programul statului austriac, în valoare de 15 miliarde de euro, lansat în luna octombrie 2008, în vederea susţinerii sistemului financiar.

Profitul net al RZB a scăzut în 2008 cu 94%, la 48 milioane de euro, în urma pierderilor de 1,66 miliarde euro generate de expunerile din Islanda şi de la banca americană intrată în faliment, Lehman Brothers.Grupul austriac este prezent în România prin Raiffeisen Bank, Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital&Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment România şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.
Activele totale deţinute de Raiffeisen în România au ajuns, la finalul lui 2008, la 6,56 miliarde euro, faţă de 5,6 miliarde în 2007. Profitul net obţinut anul trecut s-a ridicat la 161 milioane de euro, în creştere cu 60% faţă de anul precedent. RZB este a doua mare bancă din Austria care recurge la ajutor din partea statului, pentru a face faţă crizei.
Erste Bank, acţionarul principal al BCR, cea mai mare bancă românească, a obţinut, la rândul său, o finanţare din partea statului austriac, în valoare de 2,7 miliarde de euro.

Declaraţia băncilor participante la reuniunea de la Viena

var fpg15760 = new FPGallery( 'fpg15760' );


fpg15760.add( 'image', 'fpg15760_image0', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15760/297x0_fmi.jpg', '');

fpg15760.load('fpg15760_image0');
Reuniunea privind coordonarea sectorului financiar din România
Desfăşurată la Joint Vienna Institute din Viena, la data de 26 martie 2009


Declaraţia de încheiere a băncilor participante

Noi, băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin din România, cu o cotă de piaţă de 70 la sută din activele totale, ne-am reunit la Viena (Austria), la data de 26 martie 2009, la invitaţia Joint Vienna Institute (JVI). Reuniunea a fost prezidată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), cu participarea Comisiei Europene (CE), a Băncii Mondiale, BERD, BEI, a Băncii Naţionale a României (BNR), a autorităţilor de supraveghere şi a ministerelor de finanţe din ţările de origine (Austria, Franţa, Grecia şi Italia), precum şi în prezenţa Băncii Centrale Europene.

Am convenit asupra următoarelor aspecte şi concluzii:

1. Ne exprimăm satisfacţia faţă de analiza efectuată în comun de BNR, de echipa din România a FMI şi de CE, conform căreia toate băncile din România înregistrează la momentul actual o situaţie financiară solidă, iar băncile-mamă ale instituţiilor de credit cu capital străin din România s-au comportat până în prezent într-o manieră responsabilă, furnizând subsidiarelor din România capital, finanţare, asistenţă în domeniul managerial, precum şi în alte domenii, în funcţie de necesităţi.
2. FMI, CE şi Banca Mondială urmează să finalizeze pachetul de măsuri de asistenţă în domeniul balanţei de plăţi pentru România. Salutăm această evoluţie importantă care va asigura consolidarea stabilităţii financiare şi macroeconomice în România.
3. Suntem conştienţi de faptul că implicarea permanentă a băncilor cu capital străin va contribui la succesul programului macroeconomic şi la sustenabilitatea pe termen mediu a balanţei de plăţi a României.
4. Am intrat pe piaţa românească în calitate de investitori strategici, având o contribuţie esenţială la tranziţia către o economie deschisă, de piaţă, pe baza evaluărilor noastre şi a încrederii constante în perspectivele de dezvoltare pe termen lung. De-a lungul anilor, am realizat investiţii semnificative în România şi ne exprimăm în continuare angajamentul de a continua activitatea în această ţară.
5. Realizăm faptul că este atât în interesul nostru comun, cât şi al României, ca toate instituţiile vizate să îşi asume în mod concertat angajamentele privind menţinerea nivelului expunerii faţă de România.
6. De asemenea, admitem că subsidiarele noastre din România trebuie să se adapteze mediului economic actual, marcat de provocări. Nu poate fi exclusă necesitatea unei infuzii suplimentare de capital, demers ce va fi realizat în măsura în care se va dovedi necesar.
7. Am luat notă de acordul încheiat între FMI şi BNR în vederea derulării unor analize stress test bazate pe metodologia FMI pentru estimarea eventualelor pierderi pe care băncile din România le-ar putea înregistra în diferite scenarii, pe durata implementării programului FMI/UE. Susţinem acest exerciţiu şi suntem de acord să sprijinim subsidiarele noastre din România pentru: (i) a confirma că situaţia financiară solidă pe care acestea o înregistrează în prezent va fi menţinută pe întreaga perioadă caracterizată de turbulenţe pe pieţele internaţionale şi de încetinire a activităţii economice; (ii) a demonstra angajamentul nostru pe termen lung faţă de dezvoltarea economiei româneşti şi (iii) a semnala disponibilitatea noastră de a contribui la eforturile comunităţii internaţionale pentru implementarea unor măsuri ample şi concertate în vederea contracarării efectelor crizei.
8. Prin urmare, suntem pregătiţi să ne asumăm aceste angajamente în cadrul programelor de asistenţă multilaterală, pe baze bilaterale cu BNR, şi cu implicarea autorităţilor de supraveghere din ţările de origine, cu respectarea normelor europene şi naţionale în domeniu.

De ce Austria nu are motive să se teamă de România

Judecate cu cifrele în faţă, temerile că o eventuală gripare a economiei româneşti ar putea avea efecte devastatoare asupra celui mai mare investitor străin se dovedesc nefondate.
Expunerea companiilor din Europa Centrală în economiile din estul continentului a dus la multe discuţii în ultimele săptămâni. Riscul asociat investiţiilor în ţările estice a convins agenţiile de evaluare să se pregătească de deprecieri ale ratingului statelor şi companiilor în cauză. Suma de 1.700 de miliarde de dolari împumutată din surse externe de cele 20 de ţări estice (inclusiv Ucraina, Rusia şi Turcia), cu o valoare a rambursărilor din acest an de 400 de miliarde de dolari, este suficient de mare pentru a destabiliza economiile mai puţin dezvoltate. Comparativ cu ţările vestice, însă, cifra este infimă. Suma pe care Germania o are de returnat surselor externe se ridică la 2.300 de miliarde de dolari, Olanda are de dat 1.900 de miliarde, iar Marea Britanie nu mai puţin de 4.500 de miliarde de dolari, conform unui recent raport al Erste Group. Mai mult, pe termen scurt, adică în acest an, Belgia are de returnat 375 miliarde dolari, Irlanda - 477 miliarde, iar Olanda - 550 miliarde dolari.
Pe lângă aceste comparaţii, care arată că nevoia de finanţare este mai mare în Vest decât în Est, analiştii Erste arată şi că datele utilizate au fost interpretate greşit. „Principala diferenţă care trebuie făcută în legătură cu cifra de 1,7 trilioane dolari constă în faptul că aceasta cuprinde atât banii împrumutaţi din străinătate, cât şi creditele acordate (şi finanţate) de către sucursalele locale ale băncilor străine pe pieţele locale“, spune Juraj Kotian, codirector al Diviziei de Cercetare Macro a Erste Group. Cu alte cuvinte, datoria externă a statelor estice nu este chiar aşa de mare, deoarece liniile de finanţare acordate de băncile-mamă sucursalelor nu reprezintă sume ce nu pot fi amânate pentru viitor sau chiar stinse prin aport la capitalul social al băncilor locale. Diferenţa apare din utilizarea datelor Bank of International Settlements (BIS), care oferă datele consolidate fără a lua în calcul aceste linii de finanţare.
Datoria externă a României era, la sfârşitul lunii ianuarie, de 50,6 miliarde euro, conform datelor Băncii Naţionale (BNR), în creştere cu 0,9% faţă de decembrie 2008. Datoria statului, de 10,9 miliarde euro, reprezintă 21,6% din împrumutul extern total. Astfel, expunerea externă asupra economiei româneşti este de 39,6 miliarde euro, suma fiind calculată în acelaşi fel ca şi BIS. Investiţiile străine directe din economia autohtonă, în prima lună a anului, au fost de 912 milioane euro, în creştere cu 51,2% faţă de ianuarie 2008. Creditele intragrup au reprezentat 36,2% din total, sumă care se adaugă, conform calculelor BIS, la datoria externă. Cu toate acestea, într-un caz precum al Petrom, în conturile căruia vor intra 500 de milioane de euro de la acţionarul majoritar, OMV, e greu de acceptat că suma ar putea reprezenta un risc atât de mare, mai ales că, cel mai probabil, a fost acordată după o analiză atentă a pieţei locale şi, la fel de probabil, destinaţia ei este cunoscută şi acceptată de conducerea din Viena a grupului.
Şi, dacă tot a venit vorba de Viena, trebuie spus că investiţiile realizate de companiile din această ţară în estul Europei, ca şi creditele acordate de băncile austriece în aceeaşi regiune, au fost, în ultima vreme, pe unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte motivele de îngrijorare din pieţele financiare de pe continent. „Puternicele legături financiare şi comerciale cu estul Europei, care au impulsionat masiv creşterea economică austriacă în ultimii ani, au devenit acum călcâiul lui Ahile pentru această republică alpină“, se arată într-un raport dat publicităţii de către Deutsche Bank la sfârşitul săptămânii trecute.

Nabucco nu mai este prioritatea UE

Proiectul Nabucco a fost scos de pe lista de prioritati a Uniunii Europene, conform unei surse neoficiale din cadrul Consiliului European de Ministri.
Initial, UE a planuit sa aloce 250 de milioane de euro pentru finantarea proiectului, insa ulterior fondurile au fost reduse cu 50 de milioane de euro.
Proiectul Nabucco isi propune sa creeze o legatura energetica intre Asia Centrala si Europe prin Azerbadjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, ocolind Rusia si Ucraina. Constructiile au fost programate sa inceapa in 2010.
Se pare ca Rusia ar fi primit o invitatie de a participa la acest proiect, insa Gazprom a respins oferta aratand ca se va concentra pe proiectul concurent al Nabucco, South Stream.

austt

tgreyrtuytu

OMV se retrage din Italia

Filiala OMV Italia SRL a grupului austriac va fi vândută până la sfârşitul anului 2009. OMV se va concentra pe activitatea staţiilor de distribuţie carburant de pe pieţele în creştere din zona Dunării, Sud-Estul Europei şi zona Mării Negre.OMV activează în Italia din anul 1991, operând doar pe piaţa staţiilor de distribuţie carburant, cu o reţea de 96 de staţii de distribuţie carburant situate în regiunea Triveneto (Trentino, South Tirol, Fiuli-Venezia Giulia, Veneto), din nordul Italiei, "Pe fondul creşterii concurenţei pe piaţa europeană a staţiilor de distribuţie carburant, extinderea reţelei reprezintă o preocupare constantă pentru OMV. Compania îşi îndreaptă atenţia spre pieţele cu un potenţial mare de dezvoltare şi care oferă posibilitatea obţinerii unei cote de piaţă importante", a anunţat compania.În schimb, piaţa din Italia este saturată şi oferă puţine oportunităţi pentru o dezvoltare viitoare.Vânzarea OMV Italia ar trebui să se finalizeze până la sfârşitul anului 2009. În lunile următoare se vor purta discuţii cu potenţiali cumpărători. Actuala reţea OMV Italia va fi gestionată de cumpărător la acelaşi nivel, consideră OMV. Prima staţie de distribuţie carburant OMV din Italia a fost deschisă în Nalles (Tirolul de Sud), în anul 1991. În anii următori, reţeaua a fost extinsă, ajungând la 96 de staţii. În 2008, cota de piaţă a reţelei OMV se ridica la aproximativ 3% în Italia de Nord şi 0,4% la nivel naţional.

Cum ar putea România să falimenteze Austria

Criza financiară mondială provoacă probleme imense instituţiilor de credit vest-europene care şi-au deschis filiale dincolo de graniţele ţării de reşedinţă. Austria este cel mai recent caz în panoplia statelor al căror sistem bancar se află în pragul colapsului din cauza “îndatorării” masive a subsidiarelor din estul comunitar. Şi pentru că pacea, ca şi războiul, are armele sale proprii, Rusia a intrat pe fir în rolul salvatorului excepţional.EU Observer scrie astăzi că Austria şi-a activat toate canalele diplomatice pentru a convinge maşinăria birocratică a Bruxelles-ului să adopte un plan de salvare financiară a ţărilor din estul Europei, evaluat la 150 de miliarde de euro. Demersul oficialilor de la Viena nu este întâmplător: Austria găzduieşte bănci cu o expunere monetară masivă în ţări precum Croaţia, Ucraina, Bulgaria şi România.

România, în capcana ruso-austriacă

30 Ianuarie 2009, 19:54
Fără voia ei, România a fost prinsă într-o capcană din care nu stiu cum si când va iesi. E vorba de problema gazelor. Desi producţia internă îi permite să aibă o independenţă energetică de 70 la sută, statutul de ţară membră UE si niste aranjamente interne aduc în discuţie unele aspecte cel puţin interesante. Ca participant în proiectul Nabucco, ţara noastră si-a asumat intenţia UE de a limita dependenţa acestui spaţiu economic de gazul rusesc. Pentru că a fost incapabilă ca, timp de 18 ani, să dezvolte suficientă energie nucleară pentru consumul industrial care să ducă la ruperea contractelor cu Moscova, România vrea cu orice chip urgentarea proiectului Nabucco. Aici sunt însă două aspecte în joc. Rusia joacă extrem de ofensiv si materializează rapid două proiecte majore prin care sporeste dependenţa Uniunii Europene. North Stream si South Stream vor aduce fiecare, pe lângă reţeaua veche de conducte deja existentă, alte zeci de miliarde de metri cubi de gaz Europei. Una prin nord, direct pe teritoriul Germaniei. Alta prin sud, având punctul terminus în Austria. Cea mai importantă problemă a celor două proiecte concurente, cel rus si cel al Uniunii Europene, este Austria. Această ţară mică joacă la două capete, încercând să aibă profit economic cât mai mare în dauna marelui proiect de securitate energetică al Europei. Actorul cel mai important al proiectelor Nabucco si South Stream este compania austriacă OMV. Ca operator principal al unuia dintre cele mai mari depozite de gaz din Europa, aflat la Baumgarten, OMV a bătut palma cu ambii competitori în acelasi timp! Anul trecut, austriecii au semnat un acord de joint-venture cu Gazprom pentru marele hub de gaz de la Baumgarten. Acelasi care era de fapt destinat proiectului Nabucco. Jocul necurat al austriecilor de la OMV ne va da mari bătăi de cap. Cineva ar putea spune că OMV vizează doar aspectul financiar. Eu însă merg mai departe si afirm că, prin OMV, vienezii fac un joc al rusilor si aduc atingere gravă intereselor statelor UE în privinţa limitării dependenţei de gaz rusesc. Am văzut ce s-a întâmplat iarna aceasta, nu pentru prima oară, când Rusia a tăiat gazele în urma unei dispute cu Ucraina. Tări balcanice si europene au fost serios afectate.Prin ceea ce fac, austriecii de la OMV ajută serios la menţinerea gazului rusesc drept armă politică si economică de santaj asupra unor ţări europene. Or, proiectul Nabucco exact asta încearcă să contracareze, prin realizarea unei reţele care să aducă gaz din Azerbaidjan, Asia Centrală si unele ţări ale Orientului Mijlociu, precum Iran sau Egipt.Îngrijorarea mea ţine si de posibilitatea ca OMV, deţinătoare a pachetului majoritar în compania românească Petrom, să nu afecteze si interesele României, mai mult decât a făcut-o deja prin sprijinirea făţisă a rusilor. Proiectul South Stream, care se miscă ceva mai rapid decât Nabucco, are ca element fundamental amplasarea pe fundul Mării Negre, la 2.000 de metri adâncime, a 900 de kilometri de conductă între malul rusesc si cel bulgăresc. Iată de ce, când vine vorba de securitate energetică, proiectele la Marea Neagră si independenţa energetică a României, avem o problemă. Cu cei cărora le-am vândut 51 la sută din Petrom, crezând că sunt o firmă occidentală. Să nu cumva să aflăm în curând altceva....

Investitorii austrieci spun stop planurilor de extindere

var fpg15150 = new FPGallery( 'fpg15150' );


fpg15150.add( 'image', 'fpg15150_image0', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15150/297x0_d95360808539f6f7f3a16763aec72c40.jpg', '');



fpg15150.add( 'image', 'fpg15150_image1', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15150/297x0_53143173f5dbe285f31220f420835423.jpg', '');

fpg15150.load('fpg15150_image0');
Austria e ţara cu cele mai importante investiţii din România. Asta înseamnă însă deopotrivă si riscuri. Numai că niciun investitor austriac nu se va pomeni să vorbească vreodată despre asa ceva, ci, privind cu teamă la banii plasaţi, va spune la nesfârsit: economia românească va continua să crească, productivitatea va avansa, generând majorarea salariilor...Marile companii austriece si-au revizuit strategiile investiţionale, după declansarea crizei, concentrându-se pe conservarea poziţiilor în pieţele din Europa Centrală si de Est unde au investit.„Nu avem nevoie de achiziţii pe alte pieţe, în condiţiile în care cele pe care suntem deja prezenţi ne oferă suficiente oportunităţi. Orice eventuală achiziţie trebuie să se potrivească foarte bine cu strategia noastră“, a spus Manfred Wimmer, CFO al Erste Group, la o conferinţă de presă dedicată regiunii central si est-europene organizată de Erste Bank la Viena. Directorul financiar al grupului Erste apreciază că, în condiţiile actuale, există oportunităţi pentru cresterea organică a afacerilor din zonă. „Ultima achiziţie importantă a fost cea din România. Principalele pieţe pentru noi sunt cele central si est-europene, care ne oferă acces, în total, la 120 de milioane de locuitori“, a subliniat oficialul Erste Group, acţionarul majoritar al BCR. O poziţie asemănătoare au si reprezentanţii OMV, Vienna Insurance Group si Wienerberger, consolidarea afacerilor din statele unde au investit fiind principala prioritate. „Nu ne interesează ce este ieftin, pentru că totul este ieftin acum. Ce ne-ar putea interesa sunt oportunităţi care să se potrivească foarte bine cu planul nostru de afaceri“, a declarat Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV, acţionar majoritar la Petrom.Peter Hagen, membru al board-ului Vienna Insurance Group (VIG), a arătat că prioritatea grupului este stabilizarea veniturilor si cheltuielilor. El susţine că achiziţiile nu reprezintă o prioritate pentru grup: „Eventualele achiziţii noi care ne-ar putea interesa în continuare ar putea intra în contradicţie cu reglementările concurenţiale“. VIG controlează mai bine de o treime din piaţa românească a asigurărilor prin companiile Asirom, Omniasig, Omniasig Life, BCR Asigurări, BCR Asigurări de Viaţă.Si Willy Van Riet, CFO al Wienerberger, producător de materiale de construcţii care deţine capacităţi de producţie în România, dă sanse mici unei noi achiziţii în regiune, în afara unei oportunităţi care să se potrivească foarte bine strategiei de afaceri a grupului. Austria - cea mai expusă Dependenţa economiilor emergente europene, inclusiv România, de finanţarea asigurată de un număr redus de instituţii de credit occidentale poate determina extinderea instabilităţii financiare de la o ţară la alta si apoi în statele de origine ale băncilor respective, consideră economistii FMI Andrea Maechler si Li Lian Ong, într-un studiu încă nefinalizat, preluat de Reuters. Ei sunt de părere că Austria ar putea fi principala sursă a unei astfel de evoluţii, întrucât are cea mai mare expunere pe pieţele din regiune. „Unele state emergente europene au devenit puternic vulnerabile faţă de retragerea bruscă a finanţării externe pe termen scurt, cu un impact negativ asupra economiilor lor reale“, se arată în studiu. Situaţia ar pu-tea apărea în cazul unui soc produs în regiune, care ar crea necesitatea finanţării concomitente a mai multor state, punând în dificultate băncile-mamă. Un alt motiv ar fi dificultăţile de finanţare înregistrate de aceste bănci sau punerea sub semnul întrebării a profitabilităţii activelor din regiune.Acest risc e mai mare în statele baltice, dintre care Letonia a cerut deja sprijinul FMI, si în Balcani, unde finanţarea provine din partea unui număr de creditori concentraţi în Austria si Grecia, au arătat cei doi economisti.Directorul financiar al Erste Group, Manfred Wimmer, a precizat la Viena că, desi România nu are neapărat nevoie de finanţare de la FMI, un acord cu Fondul ar fi cea mai bună soluţie pentru că ar restabili încrederea în economie.

OMV "sponsorizează" Petrom cu o jumatate de miliard de euro

Potrivit unui comunicat al Petrom, remis astazi Bursei de Valori Bucuresti, Petrom a obtinut din partea actionarului majoritar, grupul austriac OMV, o linie de finantare de tip revolving de pana la 500 milioane de euro."Aceasta linie de finantare este parte a unui program de finantare mai amplu agreat in luna iunie a anului trecut, necesar pentru a sustine restructurarea si modernizarea companiei. Obiectivele noastre in ceea ce priveste dezvoltarea companiei sunt extrem de ambitioase, iar investitiile pe masura. Avem avantajul de a fi parte a unui grup energetic lider in Europa Centrala, concretizat intr-un parteneriat strategic cu OMV", afirma directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe.

Austria nu poate susţine România la CS ONU

Austria nu va putea susţine candidatura României la un loc în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului şi nici la cel de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, dar poziţia nu ar trebui să fie transmisă direct României deocamdată, potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX.
Este vorba despre documentul pregătitor al vizitei ministrului austriac de Externe, pe care scrie “Ministerul Federal pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale” şi care menţionează pe prima pagină că este “redactarea finală verificată la 27 martie 2009″ şi conţine o analiză detaliată a mai multor subiecte.
Documentul menţionează într-un capitol intitulat “Candidatura României”, cu menţiunea “WINKLER/II.5/3949″ şi cu nota “DIVERGENZ”, că România candidează pentru un post în Consiliul pentru Drepturile Omului (2011-2014) dar şi pentru un post de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021.
Există diferenţe mari între ceea ce este recomandat ministrului să comunice public în timpul vizitei sale şi elementele de background cu poziţia Austriei.
Astfel, în cazul în care se va pune problema, poziţia comunicată oficial Austriei va fi următoarea: “Austria salută candidatura României la Consiliul pentru Drepturile Omului în perioada 2011-2014. Austria nu şi-a definitivat încă procesul intern de decizie. Vom lua în calcul candidatura României în lumina excelentelor relaţii bilaterale. Austria este la curent în ceea ce priveşte candidatura României la Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021. Vom lua în considerare candidatura României în lumina relaţiilor bilaterale excelente”.
În realitate, documentul notează că România candidează împreună cu Estonia pentru un post de membru nepermanent rezervat ţărilor est-europene, în perioada 2020-2021, iar Austria nu poate susţine candidatura României, pentru că a încheiat un acord de susţinere reciprocă cu Estonia.
“Faptul că Austria nu poate susţine niciuna dintre candidaturi (ale României - n.r.) nu ar trebui să fie transmis direct României deocamdată”, precizează documentul.
De asemenea, documentul mai arată că “România candidează pentru un loc în Consiliul Drepturilor Omului, numai că această candidatură nu poate fi susţinută pentru că există un alt acord cu Georgia şi Cehia”.
Documentul precizează de asemenea că România a prezentat Austriei o ofertă pentru susţinere reciprocă la Consiliul pentru Drepturile Omului, iar Austria încearcă să obţină susţinerea României.
Pe de altă parte, acelaşi document reţine faptul că, la rândul său, Austria candidează pentru a găzdui sediul IRENA (International Renewable Energy Agency), agenţie a cărei înfiinţare a susţinut-o activ, iar o decizie va fi luată în iunie 2009.