30 Ianuarie 2009, 19:54
Fără voia ei, România a fost prinsă într-o capcană din care nu stiu cum si când va iesi. E vorba de problema gazelor. Desi producţia internă îi permite să aibă o independenţă energetică de 70 la sută, statutul de ţară membră UE si niste aranjamente interne aduc în discuţie unele aspecte cel puţin interesante. Ca participant în proiectul Nabucco, ţara noastră si-a asumat intenţia UE de a limita dependenţa acestui spaţiu economic de gazul rusesc. Pentru că a fost incapabilă ca, timp de 18 ani, să dezvolte suficientă energie nucleară pentru consumul industrial care să ducă la ruperea contractelor cu Moscova, România vrea cu orice chip urgentarea proiectului Nabucco. Aici sunt însă două aspecte în joc. Rusia joacă extrem de ofensiv si materializează rapid două proiecte majore prin care sporeste dependenţa Uniunii Europene. North Stream si South Stream vor aduce fiecare, pe lângă reţeaua veche de conducte deja existentă, alte zeci de miliarde de metri cubi de gaz Europei. Una prin nord, direct pe teritoriul Germaniei. Alta prin sud, având punctul terminus în Austria. Cea mai importantă problemă a celor două proiecte concurente, cel rus si cel al Uniunii Europene, este Austria. Această ţară mică joacă la două capete, încercând să aibă profit economic cât mai mare în dauna marelui proiect de securitate energetică al Europei. Actorul cel mai important al proiectelor Nabucco si South Stream este compania austriacă OMV. Ca operator principal al unuia dintre cele mai mari depozite de gaz din Europa, aflat la Baumgarten, OMV a bătut palma cu ambii competitori în acelasi timp! Anul trecut, austriecii au semnat un acord de joint-venture cu Gazprom pentru marele hub de gaz de la Baumgarten. Acelasi care era de fapt destinat proiectului Nabucco. Jocul necurat al austriecilor de la OMV ne va da mari bătăi de cap. Cineva ar putea spune că OMV vizează doar aspectul financiar. Eu însă merg mai departe si afirm că, prin OMV, vienezii fac un joc al rusilor si aduc atingere gravă intereselor statelor UE în privinţa limitării dependenţei de gaz rusesc. Am văzut ce s-a întâmplat iarna aceasta, nu pentru prima oară, când Rusia a tăiat gazele în urma unei dispute cu Ucraina. Tări balcanice si europene au fost serios afectate.Prin ceea ce fac, austriecii de la OMV ajută serios la menţinerea gazului rusesc drept armă politică si economică de santaj asupra unor ţări europene. Or, proiectul Nabucco exact asta încearcă să contracareze, prin realizarea unei reţele care să aducă gaz din Azerbaidjan, Asia Centrală si unele ţări ale Orientului Mijlociu, precum Iran sau Egipt.Îngrijorarea mea ţine si de posibilitatea ca OMV, deţinătoare a pachetului majoritar în compania românească Petrom, să nu afecteze si interesele României, mai mult decât a făcut-o deja prin sprijinirea făţisă a rusilor. Proiectul South Stream, care se miscă ceva mai rapid decât Nabucco, are ca element fundamental amplasarea pe fundul Mării Negre, la 2.000 de metri adâncime, a 900 de kilometri de conductă între malul rusesc si cel bulgăresc. Iată de ce, când vine vorba de securitate energetică, proiectele la Marea Neagră si independenţa energetică a României, avem o problemă. Cu cei cărora le-am vândut 51 la sută din Petrom, crezând că sunt o firmă occidentală. Să nu cumva să aflăm în curând altceva....
vineri, 30 ianuarie 2009
vineri, 23 ianuarie 2009
Investitorii austrieci spun stop planurilor de extindere
var fpg15150 = new FPGallery( 'fpg15150' );
fpg15150.add( 'image', 'fpg15150_image0', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15150/297x0_d95360808539f6f7f3a16763aec72c40.jpg', '');
fpg15150.add( 'image', 'fpg15150_image1', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15150/297x0_53143173f5dbe285f31220f420835423.jpg', '');
fpg15150.load('fpg15150_image0');
Austria e ţara cu cele mai importante investiţii din România. Asta înseamnă însă deopotrivă si riscuri. Numai că niciun investitor austriac nu se va pomeni să vorbească vreodată despre asa ceva, ci, privind cu teamă la banii plasaţi, va spune la nesfârsit: economia românească va continua să crească, productivitatea va avansa, generând majorarea salariilor...Marile companii austriece si-au revizuit strategiile investiţionale, după declansarea crizei, concentrându-se pe conservarea poziţiilor în pieţele din Europa Centrală si de Est unde au investit.„Nu avem nevoie de achiziţii pe alte pieţe, în condiţiile în care cele pe care suntem deja prezenţi ne oferă suficiente oportunităţi. Orice eventuală achiziţie trebuie să se potrivească foarte bine cu strategia noastră“, a spus Manfred Wimmer, CFO al Erste Group, la o conferinţă de presă dedicată regiunii central si est-europene organizată de Erste Bank la Viena. Directorul financiar al grupului Erste apreciază că, în condiţiile actuale, există oportunităţi pentru cresterea organică a afacerilor din zonă. „Ultima achiziţie importantă a fost cea din România. Principalele pieţe pentru noi sunt cele central si est-europene, care ne oferă acces, în total, la 120 de milioane de locuitori“, a subliniat oficialul Erste Group, acţionarul majoritar al BCR. O poziţie asemănătoare au si reprezentanţii OMV, Vienna Insurance Group si Wienerberger, consolidarea afacerilor din statele unde au investit fiind principala prioritate. „Nu ne interesează ce este ieftin, pentru că totul este ieftin acum. Ce ne-ar putea interesa sunt oportunităţi care să se potrivească foarte bine cu planul nostru de afaceri“, a declarat Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV, acţionar majoritar la Petrom.Peter Hagen, membru al board-ului Vienna Insurance Group (VIG), a arătat că prioritatea grupului este stabilizarea veniturilor si cheltuielilor. El susţine că achiziţiile nu reprezintă o prioritate pentru grup: „Eventualele achiziţii noi care ne-ar putea interesa în continuare ar putea intra în contradicţie cu reglementările concurenţiale“. VIG controlează mai bine de o treime din piaţa românească a asigurărilor prin companiile Asirom, Omniasig, Omniasig Life, BCR Asigurări, BCR Asigurări de Viaţă.Si Willy Van Riet, CFO al Wienerberger, producător de materiale de construcţii care deţine capacităţi de producţie în România, dă sanse mici unei noi achiziţii în regiune, în afara unei oportunităţi care să se potrivească foarte bine strategiei de afaceri a grupului. Austria - cea mai expusă Dependenţa economiilor emergente europene, inclusiv România, de finanţarea asigurată de un număr redus de instituţii de credit occidentale poate determina extinderea instabilităţii financiare de la o ţară la alta si apoi în statele de origine ale băncilor respective, consideră economistii FMI Andrea Maechler si Li Lian Ong, într-un studiu încă nefinalizat, preluat de Reuters. Ei sunt de părere că Austria ar putea fi principala sursă a unei astfel de evoluţii, întrucât are cea mai mare expunere pe pieţele din regiune. „Unele state emergente europene au devenit puternic vulnerabile faţă de retragerea bruscă a finanţării externe pe termen scurt, cu un impact negativ asupra economiilor lor reale“, se arată în studiu. Situaţia ar pu-tea apărea în cazul unui soc produs în regiune, care ar crea necesitatea finanţării concomitente a mai multor state, punând în dificultate băncile-mamă. Un alt motiv ar fi dificultăţile de finanţare înregistrate de aceste bănci sau punerea sub semnul întrebării a profitabilităţii activelor din regiune.Acest risc e mai mare în statele baltice, dintre care Letonia a cerut deja sprijinul FMI, si în Balcani, unde finanţarea provine din partea unui număr de creditori concentraţi în Austria si Grecia, au arătat cei doi economisti.Directorul financiar al Erste Group, Manfred Wimmer, a precizat la Viena că, desi România nu are neapărat nevoie de finanţare de la FMI, un acord cu Fondul ar fi cea mai bună soluţie pentru că ar restabili încrederea în economie.
fpg15150.add( 'image', 'fpg15150_image0', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15150/297x0_d95360808539f6f7f3a16763aec72c40.jpg', '');
fpg15150.add( 'image', 'fpg15150_image1', 'http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/15150/297x0_53143173f5dbe285f31220f420835423.jpg', '');
fpg15150.load('fpg15150_image0');
Austria e ţara cu cele mai importante investiţii din România. Asta înseamnă însă deopotrivă si riscuri. Numai că niciun investitor austriac nu se va pomeni să vorbească vreodată despre asa ceva, ci, privind cu teamă la banii plasaţi, va spune la nesfârsit: economia românească va continua să crească, productivitatea va avansa, generând majorarea salariilor...Marile companii austriece si-au revizuit strategiile investiţionale, după declansarea crizei, concentrându-se pe conservarea poziţiilor în pieţele din Europa Centrală si de Est unde au investit.„Nu avem nevoie de achiziţii pe alte pieţe, în condiţiile în care cele pe care suntem deja prezenţi ne oferă suficiente oportunităţi. Orice eventuală achiziţie trebuie să se potrivească foarte bine cu strategia noastră“, a spus Manfred Wimmer, CFO al Erste Group, la o conferinţă de presă dedicată regiunii central si est-europene organizată de Erste Bank la Viena. Directorul financiar al grupului Erste apreciază că, în condiţiile actuale, există oportunităţi pentru cresterea organică a afacerilor din zonă. „Ultima achiziţie importantă a fost cea din România. Principalele pieţe pentru noi sunt cele central si est-europene, care ne oferă acces, în total, la 120 de milioane de locuitori“, a subliniat oficialul Erste Group, acţionarul majoritar al BCR. O poziţie asemănătoare au si reprezentanţii OMV, Vienna Insurance Group si Wienerberger, consolidarea afacerilor din statele unde au investit fiind principala prioritate. „Nu ne interesează ce este ieftin, pentru că totul este ieftin acum. Ce ne-ar putea interesa sunt oportunităţi care să se potrivească foarte bine cu planul nostru de afaceri“, a declarat Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV, acţionar majoritar la Petrom.Peter Hagen, membru al board-ului Vienna Insurance Group (VIG), a arătat că prioritatea grupului este stabilizarea veniturilor si cheltuielilor. El susţine că achiziţiile nu reprezintă o prioritate pentru grup: „Eventualele achiziţii noi care ne-ar putea interesa în continuare ar putea intra în contradicţie cu reglementările concurenţiale“. VIG controlează mai bine de o treime din piaţa românească a asigurărilor prin companiile Asirom, Omniasig, Omniasig Life, BCR Asigurări, BCR Asigurări de Viaţă.Si Willy Van Riet, CFO al Wienerberger, producător de materiale de construcţii care deţine capacităţi de producţie în România, dă sanse mici unei noi achiziţii în regiune, în afara unei oportunităţi care să se potrivească foarte bine strategiei de afaceri a grupului. Austria - cea mai expusă Dependenţa economiilor emergente europene, inclusiv România, de finanţarea asigurată de un număr redus de instituţii de credit occidentale poate determina extinderea instabilităţii financiare de la o ţară la alta si apoi în statele de origine ale băncilor respective, consideră economistii FMI Andrea Maechler si Li Lian Ong, într-un studiu încă nefinalizat, preluat de Reuters. Ei sunt de părere că Austria ar putea fi principala sursă a unei astfel de evoluţii, întrucât are cea mai mare expunere pe pieţele din regiune. „Unele state emergente europene au devenit puternic vulnerabile faţă de retragerea bruscă a finanţării externe pe termen scurt, cu un impact negativ asupra economiilor lor reale“, se arată în studiu. Situaţia ar pu-tea apărea în cazul unui soc produs în regiune, care ar crea necesitatea finanţării concomitente a mai multor state, punând în dificultate băncile-mamă. Un alt motiv ar fi dificultăţile de finanţare înregistrate de aceste bănci sau punerea sub semnul întrebării a profitabilităţii activelor din regiune.Acest risc e mai mare în statele baltice, dintre care Letonia a cerut deja sprijinul FMI, si în Balcani, unde finanţarea provine din partea unui număr de creditori concentraţi în Austria si Grecia, au arătat cei doi economisti.Directorul financiar al Erste Group, Manfred Wimmer, a precizat la Viena că, desi România nu are neapărat nevoie de finanţare de la FMI, un acord cu Fondul ar fi cea mai bună soluţie pentru că ar restabili încrederea în economie.
miercuri, 21 ianuarie 2009
OMV "sponsorizează" Petrom cu o jumatate de miliard de euro
Potrivit unui comunicat al Petrom, remis astazi Bursei de Valori Bucuresti, Petrom a obtinut din partea actionarului majoritar, grupul austriac OMV, o linie de finantare de tip revolving de pana la 500 milioane de euro."Aceasta linie de finantare este parte a unui program de finantare mai amplu agreat in luna iunie a anului trecut, necesar pentru a sustine restructurarea si modernizarea companiei. Obiectivele noastre in ceea ce priveste dezvoltarea companiei sunt extrem de ambitioase, iar investitiile pe masura. Avem avantajul de a fi parte a unui grup energetic lider in Europa Centrala, concretizat intr-un parteneriat strategic cu OMV", afirma directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe.
joi, 15 ianuarie 2009
Austria nu poate susţine România la CS ONU
Austria nu va putea susţine candidatura României la un loc în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului şi nici la cel de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, dar poziţia nu ar trebui să fie transmisă direct României deocamdată, potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX.
Este vorba despre documentul pregătitor al vizitei ministrului austriac de Externe, pe care scrie “Ministerul Federal pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale” şi care menţionează pe prima pagină că este “redactarea finală verificată la 27 martie 2009″ şi conţine o analiză detaliată a mai multor subiecte.
Documentul menţionează într-un capitol intitulat “Candidatura României”, cu menţiunea “WINKLER/II.5/3949″ şi cu nota “DIVERGENZ”, că România candidează pentru un post în Consiliul pentru Drepturile Omului (2011-2014) dar şi pentru un post de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021.
Există diferenţe mari între ceea ce este recomandat ministrului să comunice public în timpul vizitei sale şi elementele de background cu poziţia Austriei.
Astfel, în cazul în care se va pune problema, poziţia comunicată oficial Austriei va fi următoarea: “Austria salută candidatura României la Consiliul pentru Drepturile Omului în perioada 2011-2014. Austria nu şi-a definitivat încă procesul intern de decizie. Vom lua în calcul candidatura României în lumina excelentelor relaţii bilaterale. Austria este la curent în ceea ce priveşte candidatura României la Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021. Vom lua în considerare candidatura României în lumina relaţiilor bilaterale excelente”.
În realitate, documentul notează că România candidează împreună cu Estonia pentru un post de membru nepermanent rezervat ţărilor est-europene, în perioada 2020-2021, iar Austria nu poate susţine candidatura României, pentru că a încheiat un acord de susţinere reciprocă cu Estonia.
“Faptul că Austria nu poate susţine niciuna dintre candidaturi (ale României - n.r.) nu ar trebui să fie transmis direct României deocamdată”, precizează documentul.
De asemenea, documentul mai arată că “România candidează pentru un loc în Consiliul Drepturilor Omului, numai că această candidatură nu poate fi susţinută pentru că există un alt acord cu Georgia şi Cehia”.
Documentul precizează de asemenea că România a prezentat Austriei o ofertă pentru susţinere reciprocă la Consiliul pentru Drepturile Omului, iar Austria încearcă să obţină susţinerea României.
Pe de altă parte, acelaşi document reţine faptul că, la rândul său, Austria candidează pentru a găzdui sediul IRENA (International Renewable Energy Agency), agenţie a cărei înfiinţare a susţinut-o activ, iar o decizie va fi luată în iunie 2009.
Este vorba despre documentul pregătitor al vizitei ministrului austriac de Externe, pe care scrie “Ministerul Federal pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale” şi care menţionează pe prima pagină că este “redactarea finală verificată la 27 martie 2009″ şi conţine o analiză detaliată a mai multor subiecte.
Documentul menţionează într-un capitol intitulat “Candidatura României”, cu menţiunea “WINKLER/II.5/3949″ şi cu nota “DIVERGENZ”, că România candidează pentru un post în Consiliul pentru Drepturile Omului (2011-2014) dar şi pentru un post de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021.
Există diferenţe mari între ceea ce este recomandat ministrului să comunice public în timpul vizitei sale şi elementele de background cu poziţia Austriei.
Astfel, în cazul în care se va pune problema, poziţia comunicată oficial Austriei va fi următoarea: “Austria salută candidatura României la Consiliul pentru Drepturile Omului în perioada 2011-2014. Austria nu şi-a definitivat încă procesul intern de decizie. Vom lua în calcul candidatura României în lumina excelentelor relaţii bilaterale. Austria este la curent în ceea ce priveşte candidatura României la Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021. Vom lua în considerare candidatura României în lumina relaţiilor bilaterale excelente”.
În realitate, documentul notează că România candidează împreună cu Estonia pentru un post de membru nepermanent rezervat ţărilor est-europene, în perioada 2020-2021, iar Austria nu poate susţine candidatura României, pentru că a încheiat un acord de susţinere reciprocă cu Estonia.
“Faptul că Austria nu poate susţine niciuna dintre candidaturi (ale României - n.r.) nu ar trebui să fie transmis direct României deocamdată”, precizează documentul.
De asemenea, documentul mai arată că “România candidează pentru un loc în Consiliul Drepturilor Omului, numai că această candidatură nu poate fi susţinută pentru că există un alt acord cu Georgia şi Cehia”.
Documentul precizează de asemenea că România a prezentat Austriei o ofertă pentru susţinere reciprocă la Consiliul pentru Drepturile Omului, iar Austria încearcă să obţină susţinerea României.
Pe de altă parte, acelaşi document reţine faptul că, la rândul său, Austria candidează pentru a găzdui sediul IRENA (International Renewable Energy Agency), agenţie a cărei înfiinţare a susţinut-o activ, iar o decizie va fi luată în iunie 2009.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)